Prin bunăvoința colegului nostru, Răzvan – YO6NAM, acum avem proiectul unei soluții simple și eficiente, astfel încât fiecare administrator de nod sau repetor RoLink poate să pornească, respectiv să oprească traficul rețetei. Acesta poate să implementeze o soluție simplă de blocare a PTT-urilor, o soluție descentralizată care nu ține de server, ci de doar de nodul sau repetorul respectiv.
Proiectul este foarte util în sensul în care administratorul respectiv sesizează că există o problemă tehnică la alte noduri care creează bruiaje sau deranjamente în întreaga rețea RoLink. Răzvan a intitulat-o: “Protecţie automată a nodului/reţelei împotriva abuzurilor (sau a problemelor tehnice)”, iar mai jos el ne explică modul de funcționare:
Cum funcționează?
Logul generat de către aplicația SVXLink este citit de către rlabp.sh și aplică următoarele :
La mai mult de 5 ptt-uri venite dinspre RF într-un interval de 20 de secunde, aplicația se restartează în modul TX Only timp de 30 de minute.
Dacă dinspre rețea se primesc mai mult de 10 ptt-uri în interval de 30 de secunde, aplicația oprește traficul dinspre rețea către nod pentru 30 de minute.
După expirarea timpului, se revine la modul RX/TX.
După instalare nu este nevoie de alte intervenții, scriptul fiind accesat prin cron la fiecare 15 secunde.
Trigger extern
Logica de comutare în modul ‘TX Only/Operare normală’ poate fi comandată și din surse externe, consolă, cron, etc. Argumentul poate fi 0 (Normal), 1 (TX Only) sau 2 (deblocare trafic nod<->reflector)
$/opt/rolink/scripts/rlabp.sh 0|1|2
Această metodă poate fi folosită dacă se dorește integrarea cu phpKontrol, dar și păstrarea protecției automate.
Mai jos este link-ul către acest proiect și suntem convinși că va stârni interes. De asemenea, cu siguranță va avea un feedback, deoarece este un proiect pe care mulți administratori de nod l-au dorit pentru a fi pus în aplicare.
https://github.com/yo6nam/rlabp
Desigur, așteptăm opiniile voastre, ale tuturor, deoarece rețeaua RoLink există pentru că voi existați și funcționează pentru că fiecare dintre noi contribuim la asta.
Aici o să scriu pașii necesari pentru o instalare de svxlink pe Orange PI Zero denumit în continuare „opi”.
Pentru ca articolul este destul de stufos, pun aici un fel de cuprins prin care sa accesati rapid sectiunile.
Configurarea modulului SA818/DRA818.
Calibrarea receptorului
Configurare network pentru autoconectare la ethernet/wifi/usb/modem
Administrare online
Reflectorul și un exemplu de configurare
Ca și echipament hardware este necesar un micro-computer OrangePi Zero
Pe partea hardware, poate fi la latitudinea fiecăruia ce alege pentru inter-gate-area cu radioul, însă două proiecte interesante ni le prezintă colegul nostru, Miron – YO3ITI:
Detaliile constructive și nu numai, multe alte lucruri interesante, veti gasi urmărind link-urile de mai sus.
Pentru cei ce nu se pot descurca cu ce se prezinta mai jos, am pregatit o imagine gata configurata cu sistemul instalat si care se conecteaza la un reflector de test, pe care se pot face reglajele de modulatie.
Se acceseaza prin ssh pe portul 22, cu userul root si parola: qweasd..!
Se recomanda schimbarea parolei. Sistemul este configurat pentru conectare la retea prin cablu ethernet si prin wifi la o retea folosita de obicei de catre hotspoturile facute prin telefoanele mobile Android. Reteaua este cea cu ssid=”AndroidAP” prezenta in exemplul de mai jos. O alta retea se poate adauga urmarind exemplul. ATENTIE! Imaginea este default Read-Only, pentru a fi protejat sd-cardul. Inainte de a se face orice modificare, se va da comanda “rw” (fara ghilimele) . Totodata, imaginea fiind comprimata, se va da apoi comanda:
/usr/lib/armbian/armbian-resize-filesystem start
Se asteapta aprox un minut dupa care se da reboot. Pentru conectarea la retea, se va completa ce este necesar in fisierul /opt/rolink/conf/svxlink.conf, adica credentialele primite la inregistrarea nodului.
Cei ce vor sa puna mana sa isi construiasca sistemul singuri, pot citi in continuare.
Imaginea se dezarhivează, rezultă un fișier cu extensia „img”.
Se download-ează de aici Balena Etcher, cu care se scrie fișierul img pe sd-card.
Recomand sd-card minim 4G, maxim 8G. Nu știu dacă se mai gaseste de 4G, dar de 8G este destul de răspandit și ieftin. De asemenea, să luați clasa „10”, deoarece au accesul mai rapid. Scrie pe card „Class 10”. Și să fie produs de o firmă cunoscută. Nu vă zgârciți.
După ce se scrie imaginea, se bagă în opi, se alimentează, se conectează la internet/rețeaua locală prin placa de rețea integrată și în câteva momente ar trebui să vă conectați prin ssh la sistem, pe adresa locală. Adresa o aflați din router, sistemul e configurat să își ia adresa prin dhcp.
Inițial vă conectați ca root, cu parola 1234; sistemul vă va cere să schimbați parola inițială într-una mai complexă și de asemenea, să creați un user cu care vă veți conecta de acum înainte.
Pentru următoarea conectare și rularea comenzilor uzuale, monitorizare etc, veți folosi user-ul respectiv, iar comenzile care necesită drepturi de root vor fi precedate de comanda sudo. Comanda sudo (substitute user do) permite rularea unor comenzi cu privilegiile de acces ale unui alt utilizator, de obicei root.
În materialul de față, pentru simplitatea editării, eu voi rula comenzile direct ca și root. Acest lucru se face prin comanda sudo su – după introducerea parolei, user-ul se va transforma în root, acest lucru se vede și în caracterul din stânga prompterului, care s-a transformat din $ în #. În continuare să dau următoarele comenzi:
Instalarea de față, după o idee a lui Adrian – YO8RXT, nu va fi una standard, ci se va face în directorul rolink din /opt; aceasta va simplifica configurarea și monitorizarea programului svxlink.
groupadd svxlink
useradd -r -g daemon svxlink
make; make install
Diferind de instalarea standard, librăriile necesare rulării programului nu se mai găsesc unde trebuie așa că va trebui să îi spunem sistemului unde se află acestea:
Svxlink trebuie pornit automat la pornirea sistemului, așa ca în directorul rolink creăm următorul fișier, numit rolink-cron.d, în care vom pune comenzile de mai jos:
#!/bin/bash
# RoLink
PAT='-p 526F4C696E6B'
echo 0 > /sys/class/leds/orangepi:red:status/brightness
ping reflector/vpn
ping -q -A -c 3 -W 10 $PAT reflector.rolink-net.ro > /dev/null 2>&1
if [ $? -ne "0" ]; then
echo heartbeat > /sys/class/leds/orangepi:red:status/trigger
# ping internet - google-public-dns-b.google.com [8.8.4.4]
ping -q -A -c 3 -W 10 $PAT google-public-dns-b.google.com > /dev/null 2>&1
if [ $? -ne "0" ]; then
systemctl daemon-reload
sleep 3
systemctl restart networking
fi
fi
echo 255 > /sys/class/leds/orangepi:red:status/brightness
exit 0
#
Orangepi zero are două led-uri, pe cel verde îl lăsăm în pace, când este aprins ne indică faptul că hardware sistemul este ok, cel roșu e folosit pentru statusul sistemului svxlink. Astfel, când programul este funcțional, led-ul va lumina intermitent, iar când este conectat în Rețeaua RoLink led-ul va fi aprins permanent.
Va trebui să dăm drept de execuție pe fișierele create:
chmod 755 *.sh
și să facem un simlink către rolink-restart.sh
ln -s rolink-start.sh rolink-re-start.sh
În momentul de față sistemul este pregătit de conectare. Cu configurația actuală, se va conecta la un reflector de test configurat în mod papagal, care vă va ajuta la testele de modulație. Pentru conectarea la rețea, în svxlink.conf vor trebui modificate aceste linii (trebuie să arate ca mai jos):
#HOST=bastus.go.ro
HOST=svx.439100.ro
iar aici:
CALLSIGN="nod_nou"
AUTH_KEY="qawsed"
va trebui introdus user-ul și parola pe care ar trebui sa le primiți în prealabil de la administratorii Retelei RoLink.
Mai jos urmează configurarea modulului SA818/DRA818.
Modulul comunică pe interfața serială cu sistemul. Interfața este folosită doar pentru programarea acestuia, nu are alt rol în comunicație. De obicei armbian vine cu interfețele de comunicație serială neconfigurate, așa că va trebui să verificăm în /boot/armbianEnv.txt existența următoarei linii, care va trebui să arate ca mai jos (dacă nu, se editează):
Va trebui să adaugăm un script care ne va ajuta în programarea modulului. Deci:
nano /opt/rolink/scripts/orangeserial.py
import time
import serial
ser = serial.Serial(
port='/dev/ttyS1',
baudrate=9600
)
ser.isOpen()
print 'Enter your commands below.\r\nInsert "exit" to leave the application.'
input=1
while 1 :
# get keyboard input
input = raw_input(">> ")
# Python 3 users
# input = input(">> ")
if input == 'exit':
ser.close()
exit()
else:
# send the character to the device
# (note that I happend a \r\n carriage return and line feed to the characters - this is requested by my device)
ser.write(input + '\r\n')
out = ''
# let's wait one second before reading output (let's give device time to answer)
time.sleep(1)
while ser.inWaiting() > 0:
out += ser.read(1)
if out != '': print ">>" + out
Scriptul de programare este făcut în Python. Vor trebui date urmatoarele comenzi, că sa meargă:
apt install python-pip
pip install pyserial
Pornim scriptul cu:
python orangeserial.py
după care dăm următoarele comenzi:
AT+DMOCONNECT
Dacă totul este în regulă, modulul va raspunde cu:
+DMOCONNECT:0
Deci, programăm frecvența:
AT+DMOSETGROUP=1,432.5500,432.5500,0013,4,0013
Ultimele 3 grupe reprezintă tonul ctcss la emisie și recepție (13->103.5) și nivelul de squelch (4).
și nivelul audio la ieșire din modul:
AT+DMOSETVOLUME=2
Ieșim scriind: exit
Configurare network pentru autoconectare la ethernet/wifi/usb/modem
By default armbian vine cu network-manager instalat. Îl dezinstalăm:
apt remove --purge network-manager
Mergem în /etc/network/interfaces și punem aceasta:
auto lo
iface lo inet loopback
auto eth0
iface eth0 inet dhcp
allow-hotplug wlan0
iface wlan0 inet dhcp
wpa-conf /etc/wpa_supplicant/wpa_supplicant.conf
wireless-mode Managed
wireless-power off
Aici avem configurate două rețele, prima e un hotspot din telefon și a doua este rețeaua de acasă, de exemplu.
Administrare online
Daca ați observat în svxlink.conf o chestie numită “[LocalVoter]” , aici este cazul să explicăm la ce se folosește. Din documentație, aflăm că svxlink știe să lucreze cu receptoare multiple, nu este cazul aici, însă pentru gestionarea acestora, s-au introdus niște comenzi: Rx(x)Enable/Disable. În configurația cu un singur receptor, acestea nu funcționează, de aceea am recurs la acest artificiu, și anume receptorul introdus prin voter. Asta face ca într-o situație reală și anume paraziși pe recepție, cu o comandă, să putem opri recepția nodului fără a interveni fizic asupra acestuia sau a streamului din rețea, și să-l repornim când este cazul sau după un anumit interval de timp.
#!/bin/bash
exec=$(</opt/rolink/scripts/t_rx)
if [ "$exec" == "1" ]; then
echo "ENABLE Rx1" > /dev/shm/voter_ctrl
else
echo "DISABLE Rx1" > /dev/shm/voter_ctrl
fi
exit 0
Acesta din urmă se ocupă de verificarea ultimei stări a receptorului, în caz de restart de exemplu. Pentru asta va trebui să-l adaugăm în fișierul rolink-cron.d din directorul rolink.
* * * * * root /opt/rolink/scripts/rx.sh
Atenție să fie executabile scripturile, deci:
chmod 755 rx*.sh
Următorul lucru este să instalăm soluția client/server oferită de Răzvan – YO6NAM de aici:
https://github.com/yo6nam/phpKontrol
Dacă nu suntem dispuși să instalăm server, instalăm doar clientul și apelăm la bunăvoința lui Răzvan pentru o pagină de administrare de pe binecunoscutul server XPANDER
Configul ‘launcher.conf’ pentru scripturile de mai sus arată asa:
Parametrii mqtt îi completăm cu ce primim de la Răzvan.
Interfața de administrare de pe mobil arată asa:
Ce este reflectorul și un exemplu de configurare
Reflectorul, parte a pachetului svxlink de ceva vreme, este un mic program care asigură interconectarea nodurilor. Configurarea sa este simplă și intuitivă și nu are nevoie de multe resurse; poate rula pe același sistem ca și clientul svxlink.
rm -f /etc/logrotate.conf && mv /etc/logrotate.d /tmp && ln -s /tmp /etc/logrotate.d
mv /etc/resolv.conf /run/resolvconf/resolv.conf && ln -s /run/resolvconf/resolv.conf /etc/resolv.conf
mv /var/lib/NetworkManager /tmp && ln -s /tmp /var/lib/NetworkManager
mv /etc/armbianmonitor /tmp && ln -s /tmp /etc/armbianmonitor
systemctl disable apt-daily-upgrade.service && systemctl disable apt-daily-upgrade.timer
systemctl disable apt-daily.service && systemctl disable apt-daily.timer
tee -a /etc/bash.bashrc << EOF
fs_mode=\$(mount | sed -n -e "s/^.* on \/ .*(\(r[w|o]\).*/\1/p")
alias ro='mount -o remount,ro / ; fs_mode=\$(mount | sed -n -e "s/^.* on \/ .*(\(r[w|o]\).*/\1/p")'
alias rw='mount -o remount,rw / ; fs_mode=\$(mount | sed -n -e "s/^.* on \/ .*(\(r[w|o]\).*/\1/p")'
export PS1='\[\033[01;32m\]\u@\h\${fs_mode:+(\$fs_mode)}\[\033[00m\]:\[\033[01;34m\]\w\[\033[00m\]\$ '
EOF
tee -a /etc/fstab << EOF
tmpfs /var/log tmpfs nodev,nosuid 0 0
tmpfs /var/tmp tmpfs nodev,nosuid 0 0
EOF
clear
Pasul 2
Se execută comanda : nano /etc/fstab
se modifică prima linie din : UUID=1b49372a-ea5b-42f6-9e60-036606066891 / ext4 defaults,noatime,nodiratime,commit=600,errors=remount-ro 0 1
în : UUID=1b49372a-ea5b-42f6-9e60-036606066891 / ext4 defaults,noatime,nodiratime,commit=600,errors=remount-ro,ro 0 1
Pasul 3
Se execută comanda : nano /usr/lib/armbian/armbian-hardware-optimization apoi se adaugă la linia 282 : return
add_usb_storage_quirks() {
return # <---------
După modificările de mai sus, se reporneşte sistemul, iar la următorul log-in, prompt-ul ar trebui să indice starea (ro). Schimbarea modurilor ro/rw se face cu comenzile ro, respectiv rw.
În drumețiile noastre prin țară, de multe ori am considerat că este necesar pentru a marca pe Harta APRS existența și traseul pe care l-am urmat. Fie pentru că eram în drum spre un obiectiv S.O.T.A și vroiam să știm unde ne aflăm ori eram pe cale să ne rătăcim, ne-a fost de un real ajutor apariția indicativului pe hartă, ghidat de coordonate GPS.
Cum uneori pachetele de date plimbate pe calea internetului se pierdeau în eter sau stația transmitea coordonatele, dar nu gasea un I-GATE care să le recepționeze, dar și pentru a păstra caracterul radio al hobby-ului radioamatorismului, am folosit un surogat de I-GATE “portabil”, denumit YO7JYL-10.
Am mai tot povestit despre utilizarea acestui sistem de comunicație digitală în timp real, care nouă ni se pare interesant. Și… ceva un pic amuzant, mama mea, o pensionară cu acte în regulă, în loc să croșeteze, este de-a dreptul fascinată de Harta APRS, urmărindu-ne de fiecare dată în deplasările noastre prin țară și nu numai.
Mini Nod portabil
Pentru că am primit întrebări de la radioamatori despre construcția acestui surogat care este de fapt un nod portabil, l-am rugat pe Cătălin – YO7GQZ, să mă ajute cu publicarea unui articol mai tehnic, față de ceea ce povestesc de obicei pe blog. Până la urmă, Mini Nodul portabil face parte din drumețiile noastre radioamatoricești, este în permanență cu noi și ne-a fost de multe ori de ajutor deoarece include coordonate GPS, date telemetrice, meteorologice, mesaje text sau de altă natură.
I-GATE YO7JYL-10
Astfel, o să detaliez aici componentele folosite la asamblarea lui.
Mini Nod portabil amplasat pe motocicletă
Iată mai jos schema lui:
Schema la rezolutie mai mare se poate descarca de aici.
Construcția propriu-zisă a apărut după o idee a lui YO4ESB – Nicu de la Constanța, care i-a prezentat lui Cătălin, în urmă cu ceva timp un proiect asemănător, dar cu funcționalitatea unui Nod RoLink.
Nod Portabil YO4ESB
Componentele folosite sunt următoarele:
1. Orange pi Zero
Se poate achiziționa din țară de aici sau dacă nu este pe stoc, atunci se poate comanda de la “mama” lor… din China. De asemenea, se poate experimenta și varianta mai nouă, cu procesor pe 64 biți. Dar, în ambele cazuri, este nevoie de un radiator pentru procesor. Acesta se poate găsi, de exemplu aici.
2. Placa pentru modulul radio
Se comandă de aici, iar în prețul respectiv sunt incluse 3 bucăti.
3. Modulul radio este de la DORJI și la fel ca și SA818, aceeași problemă o are cu squelch-ul. Este irelevant pentru APRS, deoarece acolo oricum stă cu el deschis.
4. Antena, valabilă în cazul în care se foloseste modulul UHF pentru nod. Pentru VHF, noi am folosit o simplă antenă de la o stație portabilă. Se poate achiziționa de aici.
5. Conectori pentru placa radio, pe care i-am găsit la TME aici.
Cătălin a folosit BCR108 care au deja rezistentele de polarizare incluse.
Așa arată placa, având componentele plantate:
Cătălin a mai pus o rezistență de 1k pe plus și un condensator de 100 nF la masă pentru pinul de squelch din Orange pi, ca să fie sigur că nu flapează din varii motive.
Și cam aceasta ar fi toată “filozofia” nodului, iar ca și softuri, el a folosit Direwolf pentru I-GATE și SvxLink compilat local din surse pentru RoLink.
Carcasa din plastic (pentru nodurile noastre, una albă și cealaltă galbenă) i-a printat-o un coleg de serviciu al lui Cătălin la o imprimantă 3D, după scheme găsite pe internet.
Documentația despre instalarea nodului este disponibilă folosind motorul de căutare GOOGLE.
…pe bancheta din spate a mașinii
Una peste alta, de dimensiunile a două cutii de chibrituri suprapuse, construcția magică în care se ventilează nodulețul relaxat, poate fi purtată oriunde, în buzunar, ascunsă într-un compartiment de rucsac într-o drumeție pe munte, chiar și pe bicicletă, motocicletă sau… pur și simplu.
Am plecat către ceva, despre care nu credeam că se va întâmpla prea curând. De ce spun asta? Pentru că totul s-a petrecut mult prea repede și nimeni nu se aștepta să se realizeze. Și pentru că toate lucrurile bune se petrec fără un scenariu pus la punct în prealabil, întâlnirea din această iarnă a echipei RoLink s-a făcut dintr-o plesneală, într-un moment prielnic poate sau cum ar zice unii, astrele au avut grijă să se întâmple. Ca orice coincidență a întrunirilor RoLinkși de data asta, o simplă discuție între mine și Cătălin de genul “ Mergem la Sibiu să ducem repetorul pentru Păltiniș”, a luat amploare, așa încât nu ne așteptam ca într-o perioadă de timp atât de scurtă să ne putem vedea o bună parte din echipă, pentru a reașeza pe poziție repetorul de la Păltiniș.
Podul minciunilor
YO7GQZ
Cam asta am gândit noi și de fapt s-a concretizat în urmă cu doar o săptămână, astfel că în decurs de câteva zile, practic de luni și până joi, totul era pus la punct. De la drum, cazare, mâncare, tot soiul de cutii cu echipamente, compartimente cu piese, șurubelnițe, polidisc, fludor și pistol de lipit, apoi o grămadă de aparate: de măsură, analizor, osciloscop, câteva laptopuri… nu a fost nimic uitat. Dar am avut cu noi ceea ce era cel mai important… capitalul uman, adică în principiu, cei care puteam veni și participa la această întâlnire cu scop precis și cauză nobilă. Orașele cheie din care s-a făcut plecarea au fost: București (Cristel – YO4ISC venit în prealabil de la Constanța, Bogdan – YO3IXW și Miron – YO3ITI cu Oana – XYL), Pitești (Cătălin – YO7GQZ alături de mine – YO7JYL), Sibiu (Radu – YO6PVO și soția sa, Adela), dar și Vatra Dornei de unde se întorcea în mobil din vacanță Cristi – YO3GWM împreună cu Sidonia – YO3JWM.
YO6PVO
YO7GQZ
Echipa a pornit la drum în momente diferite de timp către aceeași destinație care urma să ne găzduiască pentru trei zile : Cisnădioara, la o aruncătură de undă față de stațiunea Păltiniș, aflată la altitudinea de 1700 metri și 37 kilometri distanță față de centrul Sibiului. De pe geam în goana mașinii, peisajul hibernal se vedea ca o schiță în alb și negru făcută cu măiestrie de creionul naturii. Zona turistică a defileului Oltului ce se unduiește agale printre munți este pitorească și fascinantă în același timp, începând de la Cozia și până în apropiere de Sibiu. Este aparte frumusețea munților despărțiți de râul care le oglindește piscurile golașe, dar din păcate, suprafața apei este “presărată” cu sticle din plastic sau diverse resturi de ambalaje, depozitate undeva pe margine de curentul hidrocentralei de lângă Castrul Roman Arutela.
Odată ajunși în “Orașul lui Hermann”, am poposit acasă la Radu preț de câteva minute pentru că îl întâlneam pentru prima dată și care fie vorba între noi, este un om plin de viață și o gazdă perfectă. Împreună ne-am asigurat că nu sunt scăpări în privința cumpărăturilor și a cutiilor cu echipamentele necesare urcării repetorului în locația de la Păltiniș. Nici nu aveam cum să uităm ceva, mai ales că mașinile erau atât de încărcate, încât stăteau “pe călcâie”, așa cum imi place mie să spun. După calcule amănunțite referitoare la bagaje, ne-am liniștit și am pornit spre Cisnădioara, la pensiunea aflată lângă dealul pe care stă așezată încă din anul 1200 una dintre cele mai vechi bazilici romanice din Transilvania-Biserica-Cetate Sfântul Mihail. Am ajuns la destinație în compania unor fulgi pufoși de nea care se transformau la atingerea parbrizului în picături mari ca niște lacrimi de copil, după care o ceață deasă s-a așternut în tăcere peste munți.
YO7JYL
Spre după-amiază a apărut și Miron împreună cu Oana, iar la ceas de seară, când atmosfera locului începea să capete conturul specific al unui film radioamatoricesc, a completat cadrul și Adela – soția lui Radu, dar și Lucian – YO6ZO alături de Dana. Ei au fost împreună cu noi și în urmă cu doi ani, atunci când repetorul din Păltiniș era un proiect mult dorit în zonă.
Urma să ne aranjăm “cartierul general” în încăperea căbănuței care se vroia de fapt o anexă a pensiunii amenajată într-un inspirat stil rustic, bogat în elemente tradiționale.
YO4ISC, YO7GQZ
Astfel că pe o masă imensă din lemn, au fost așezate ca pentru expoziție toate aparatele care urmau să-și dovedească din plin utilitatea în orele următoare. Componentele repetorului au fost așezate și fixate pe placă, după care a urmat partea cea mai delicată: reglajele fine și probele audio. Stațiile sunt de fapt trei Motorola : cele două pentru repetor de tip GM950, iar pentru I-Gate APRS un model GM350 și un micro-calculator OrangePi, care are rolul de a ține atât clientul pentru RoLink cât și I-Gate APRS. Pe placă au mai fost puse filtrul duplexor, un ventilator și sursa de alimentare, iar cutia metalică în care urma să fie depozitat tot ansamblul, aștepta cuminte într-un colț al încăperii să primească binecuvântarea muntelui, odată ce repetorul va “glasui” din ea. Târziu în întuneric, atunci când se spune despre noapte că este un sfetnic bun și mintea se limpezește sau inspirația capătă alte dimensiuni și referințe, Radu ne-a cântat la chitară într-un mod care a cerut bis-uri. Sau poate cântările lui au reușit să îmbuneze repetorul, astfel încât funcționarea lui să îi mulțumească pe colegii mei.
Lumina se îngâna cu întunericul, iar clopotele vechii bazilici aflată la câteva sute de metri în vale începuseră să anunțe din spatele zidurilor groase venirea unei alte zile. O geană de soare care încerca să se strecoare printre copaci, promitea noi provocări atât pentru colegi, cât și pentru repetor. Speram să fie gata până în jurul prânzului, așa încât să îl putem urca la locația sa definitivă. Mă bucuram pentru albastrul curat al cerului, proaspăt spălat de neaua căzută de curând, pentru soarele care strălucea neîmpiedicat de gerul dimineții si am aruncat o privire înspre crestele înzăpezite. Părea ziua perfectă, deși nu a fost în totalitate așa, deoarece o problemă legată de nivelele audio i-a făcut pe Cristel și Cătălin să își cam piardă răbdarea și să amânăm amplasarea pe munte a repetorului pentru duminică.
YO4ISC, YO7GQZ
Spre după-amiază au sosit Cristi și Sidonia după un drum lung, urmăriți îndeaproape de noi pe harta APRS. Cei trei “C” au reluat ceea ce se făcuse până atunci la repetor, iar între timp soarele s-a tot dus… la fel și ziua.
Atunci când te afli în compania unor oameni alături de care chiar iți faceplăcere să stai, timpul trece mult prea repede. Seara se lăsa încet peste noi și colegii mei au remediat problema tehnică finalizând reglajele pentru repetor.
Între timp a sosit și Bogdan care făcuse o excursie în Munții Cindrel, iar înacea seară petrecută împreună am povestit, am avut idei de împărtășit și am făcut planuri care sperăm să se concretizeze în viitor.
YO7GQZ, YO7JYL, YO3JWM
Noaptea a încununat cu succes toată munca și, de dimineață cu ochii încercănați urma să ducem repetorul pe munte, după care plecam pe lungul drum spre casă.
Am pornit spre Păltiniș pe o șosea aglomerată cu ceață densă, iar la baza pârtiei de schi am parcat mașinile, hotărâți să urcăm echipamentele cu telescaunul.
Ne-am continuat apoi drumul câteva sute de metri prin padurea de brazi, ale căror ramuri încărcate de nea se scuturau la fiecare adiere de vânt.
Sirul indian… pana la capat
Acolo sus a fost și soarele cu noi, în timp ce înaintam prin zăpadă în șir indian, pe potecuța care știa singură drumul: Cătălin, urmat de mine, Bogdan (ce căra o cutie grea cu diverse pentru repetor), Cristel, Sidonia, Radu (care ținea în spate un “rucsac” improvizat din cutia repetorului și sfoara pentru susținere), iar Cristi încheia grupul.
Așa cum am mai povestit și în urmă cu aproape doi ani când am instalat inițial repetorul, locația antenei este pe un pilon ce aparține Radioclubului Municipal Alba – YO5KDV, situat pe vârful din spatele punctului de plecare a pârtiei de schi de la telescaun, iar repetorul stă într-un sarcofag aflat în construcția improvizată oarecum de la baza lui.
Tot acolo mai este un pilon de vreo câteva zeci de metri, usor de accesat, prevăzut cu alte antene, în vârful căruia am îndrăznit să mă cațăr după ce am văzut că Bogdan l-a urcat fără problemă, ca pe o nimica toată. De sus, panorama era încântătoare dincolo de brazii înalți care ascund locația: piscuri scăldate în soare, multă zăpadă spre orizontul îndepărtat și… trebuie să recunosc… mâini înghețate.
Între timp, la baza pilonului colegii mei s-au apucat de treabă ca într-o cursă contra timp: Cristel, Cătălin și Radu au urcat în incinta construcției pentru a lega cutia repetorului la cablul de alimentare.
Cristi s-a ocupat în special de partea de APRS, iar Bogdan susținut de Cristi s-a cățărat pe peretele construcției pentru a trage în afară senzorul care va măsura temperatura exterioară. De data asta totul a mers strună, scenariul s-a potrivit și completat de minune, iar testele pe care le-am făcut cu Marius de la Timisoara – YO2LOJ și Nelu din Bistrița – YO5ZC, l-au ajutat pe Cristi la partea de ajustare a nivelului modulației. Odată terminată treaba, începuse și ceața a urca spre munte, acoperise cerul ca o răsuflare înghețată, soarele plecase spre alte zări și parcă se întețise frigul.
Am revenit destul de obosiți la stația de la telescaun și apoi pe cablu spre baza pârtiei în parcarea unde lăsasem mașinile. Drumul către casă a fost foarte aglomerat, specific unei după-amieze de duminică, iar Valea Oltului s-a dovedit neîncăpătoare pentru șirul de turisme și camioane înghesuite în timp și spațiu în așteptarea utopică a unei autostrăzi Sibiu – Pitești.Nu știu ce mai pot să vă spun acum… au fost trei zile minunate, în care ideile s-au legat, spiritul de echipă a funcționat, ne-am organizat perfect, ne-am înțeles chiar și fără să rostim cuvinte, fiecare a contribuit la un tot unitar, iar munca depusă practic în această perioadă de timp a fost împletită cu multă bună dispozitie și… în primul rând prietenie.
Iată mai jos și filmulețul aventurii noastre, realizat de colegul Luci – YO9INA
Nici nu m-am gândit că ar fi altfel, decât o experiență ce merită trăită, chiar dacă pentru asta însemna să ne adunăm o parte din echipa RoLink din Pitești, București, Constanța și Iași pentru ca să fim prezenți acolo. Nu imi dau seama acum din ce perspectivă ar trebui contorizați cei 370 de kilometri care despart Bistrița de Pitești, însă cred că nici nu are rost. Drumul trebuia să fie unul destul de lung și aglomerat, însă noi nu am simțit asta.
La dus distanța a trecut în plan secundar din cauza emoțiilor pentru Summit-ul de a doua zi, dar și a peisajului care începând de pe la Mediaș predomina în văi și dealuri până aproape de Bistrița. La întoarcere, mi s-a părut și mai scurt, datorită impresiilor deosebite încă vii în memorie, cu care am plecat de la această întâlnire, întrebându-mă când a trecut timpul?!
Cu toții, cei prezenti la Bistrița am înțeles importanța
evenimentului, un prilej bun pentru a ne întâlni cu prieteni, dar și
radioamatori pe care aveam să îi vedem pentru prima dată.
Vremea se anunțase ploioasă și cu puține grade în termometre, menită
parcă pentru a descuraja pornirile noastre radioamatoricești.
Noi n-am simțit nici una, nici alta, căci atmosfera ce s-a creat alături de comunitatea bistrițeană de pasionați radio mi-a lasat impresia că nu este pentru prima oară când îi văd, ci cumva că ar fi o revedere cu niște vechi prieteni.
Din Pitești, am plecat alături de Cătălin pe drumurile patriei, presărate cu puțini kilometri de autostradă, urmând să ne întâlnim la destinație cu o parte din echipa RoLink: de la București, Cristi – YO3GWM alături de Sidonia – YO3JWM, Cristel – YO4ISC ce părăsise malul mării, dar și Adi – YO8RXT, ce venea de la Iași. Tot din București, împreună cu ei au venit și Mihai – YO3CPR.
Gara din Bistrița a fost locul lor de întâlnire pentru experiența interesantă ce avea să urmeze în scurt timp la Summit-ul de toamnă – YO5KUC.
Programul și ordinea prezentărilor au fost perfect sincronizate cu transmisiunea live de pe streaming-ul site-ului Radioclubului YO5KUC, dar și pe site-ul nostru RoLink.
Atti – YO5OLD
Pe lângă introducerea și urarea de bun venit din partea organizatorilor făcută de Atti, a început prezentarea lucrărilor.
Startul a fost dat de Cristi, colegul nostru din echipă, care ne-a captat atenția cu un proiect la care ține foarte mult – „Controler de repetor” care se referă la interconectarea a două stații radio și controlul acestora de la distanță cu ajutorul tonurilor DTMF. L-am rugat pe Cristi să ne spună scopul lucrării lui: „este deosebit de utilă realizarea interconectării a două sisteme pe o perioadă scurtă şi cu posibilitate de administrare uşoară. În general, astfel de sisteme sunt amplasate pe cote dominante de teren, cu posibilitate limitată de acces în anumite anotimpuri. Un astfel de sistem a fost montat în munţii Bucegi, mai exact pe vârful Cocora, la altitudinea de 2163 m.
Acesta poate fi controlat din Bucureşti, sau din raza de acoperire a repetorului, cu ajutorul tonurilor DTMF şi poate interconecta la nevoie sistemele Salvamontului, ale Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu repetoarele radioamatorilor ce au o acoperire la nivel montan foarte bună.
YO8RXT, YO7JYL, YO3GWM, YO7GQZ
Un link asemănător a fost montat de echipa radioclubului YO3KXL şi pe terasa Facultăţii de Electronică şi Telecomonicaţii, însă la acest proiect s-a optat pentru controlul via internet. Lucrarea prezentată aici îşi propune să realizeze un montaj care să interfaţeze două staţii radio şi să poată controla de la distanţă frecvenţa staţiei ce realizează conexiunea cu un alt repetor, cât şi alţi parametri precum: blocarea balizării, blocarea nodului, activarea / dezactivarea releului 1, activarea / dezactivarea releului 2. Montajul are posibilitate de balizare la un interval setabil cu ajutorul codului MORSE, id-ul repetorului şi locaţia acestuia. Folosirea codului MORSE reprezintă cea mai simplă metodă de comunicaţie între om şi mașină. Acest procedeu de comunicaţie implică resurse minime hardware, însă necesită realizarea unui soft pentru generarea acestor mesaje. Comunicaţia între controlerul de repetor şi staţia ce realizează controlul de la distanţă se efectueaza într-un sens folosind tonuri DTMF şi în celalalt sens folosind codul MORSE.”
YO3GWM
După intervenția pur tehnică a lui Cristi, a urmat prezentarea lui
Mihai – YO3CPR, care ne-a adus în temă activitatea bogată și diversă a
Radioclubului YO3KEX, în care discipolii săi, nimeni alții decât copiii
dedicați acestei experiențe unice, descoperă cu multă curiozitate ce
înseamnă se devii radioamator.
Cu răbdare și dăruire, Mihai este dedicat în căutarea și descoperirea de noi viitori radioamatori, alături de care acest hobby devine în timp pasiune.
Urmărind imaginile mi-am adus aminte cu plăcere de ceea ce am trăit acolo într-o zi de vară, Dunărea neobosită trecând pe lângă noi, soarele ce dăruia lumină și activitățile interesante pe care le practică acolo an de an copiii și nu numai. Multitudinea de cursuri din diferite domenii, printre care si radioamatorism, învațate de copii pe insulă, m-au impresionat, fiind și unele despre care nu m-aș gândi că mai stimulează interesul juniorilor, oricum saturați zilnic de informație bulversantă, pe care uneori nu o mai pot filtra.
O scurtă pauză între prezentări ne-a coborât cu picioarele pe pământ, amintindu-ne în ce anotimp suntem după care, alături de colegii mei din echipa RoLinkam readus în discuție începuturile rețelei care a împlinit luna trecută doi ani de când ne unește în bandă.
YO4ISC, YO3GWM, YO7GQZ, YO7JYL
YO7GQZ, YO7JYL
Acești ani au apropiat radioamatorii, le-a stârnit curiozitatea de a încerca și altceva, de a experimenta și o altfel de modalitate de comunicare radio, în care pe lângă stație intervine și legătura la internet. Prin înființarea rețelei RoLink, noi am avut ca scop posibitatea de a socializa mai ușor unii cu ceilalți în banda de 70 de centimetri, iar internetul asigură conectarea rapidă în modul analogic a radioamatorilor. Astfel, se creează percepția că distanța dintre aceștia este neglijabilă, lăsându-le impresia că sunt atât de aproape unii de ceilalți, desi QSO-ul lor unește România (și nu numai) în lung și-n lat printr-un simplu PTT.
YO8RXT, YO3GWM, YO4ISC, YO7GQZ, YO7JYL
În continuare, Cătălin a povestit despre un proiect foarte recent și la „înălțime”, situat la 1981 de metri altitudine în Munții Făgăraș, despre care am dedicat și un articol special pe site-ul nostru. Sperăm să fi reușit cumva să dezvoltăm calitativ sistemul și să îl perfecționăm cât se poate, iar comunicarea să fie liberă, ca și spiritul RoLink, însă nu trebuie să uităm că depindem de internet.
RoLink Fagaras
Noi am ales să facem asta voluntar, cu resurse proprii sau donații de la radioamatori inimoși pentru a ne bucura cu toții de un salut, un sfat, o urare, de o parere și nu numai, de la capătul celalalt al undei, acolo unde cu siguranță suntem cu toții auziți. Am mai publicat pe site-ul nostru un articol detaliat despre trecut, prezent și viitor, în ceea ce privește dezvoltarea rețelei RoLink, așa că după câteva întrebări interesante de la colegii din sală, i-am cedat microfonul lui Cristel.
Proiectul lui despre “Nod RoLink portabil cu frecvență comutabilă și I-Gate APRS” a fost o supriză în momentul în care a aratat publicului slide-ul cu montajul cablajului pentru interfața RoLink.
Cablajul, în afară de nodul RoLink mai are integrat și un I-Gate APRS, iar Cristel a scos dintr-o cutiuță, precum Moș Crăciun din sac, câteva cablaje deja făcute cu multă migală, așa cum îl cunoaștem.
În realizarea lui, Cristel a pornit de la ideea nodului classic portabil, pe care suntem obișnuiți să îl luăm cu noi oriunde. Acestuia i s-a adăugat și partea de APRS, având avantajul folosirii unei singure antene. Lui Cristel i-a trecut prin gând să utilizeze o stație în VHF, iar partea de APRS să fie transmisă pe canalul de voce de la RoLink, însă fără ton pentru a evita deschiderea nodului și bruiajul întregii rețele. El este alcătuit dintr-o stație radio, iar nodul clasic are conexiune la internet din telefon. Detaliile funcționării sale ne-au fost prezentate de Cristel în stilul lui amuzant caracteristic.
În cadrul Summit-ului, gazdele ne-au pregătit două proiecte interesante, prezentate de Edi – YO5VAE și Septy – YO5ER. Edi ne-a captat atenția cu un experiment interesant pe care l-a pus în practică – “Upconverter pentru RTL-SDR” cu ajutorul unui stick alcătuit din două integrate, unul cu rol demodulator și altul cu rol de tuner recepționând frecvențe între 24-1700 MHz.
YO5VAE
Lipsind partea de frecvențe mai joase de 24MHz, s-a gândit să
realizeze niște montaje pentru a recepționa și partea de unde scurte,
construind astfel un upconverter. Detaliile interesante le povestește
Edi în filmuletul de la transmisiunea live de la Summit.
Septy sau mai bine zis YO5ER, ne-a supus atenția cu un analizor de
antenă pentru pasionații de construcții radio și nu numai, la un cost al
produsului finit mult mai mic și cu un design interesant.
Astfel că pentru o sumă comparativ mai mică, față de ceea ce există
pe piață, analizorul vectorial propus de Septy acoperă banda de
radioamatori de la 500KHZ la 400 MHz. El mai are și un display color cu
touch screen și se poate monta chiar la baza antenei, iar datele se pot
salva pe un stick. Am avut ocazia să îi studiem meniul, printre care
coeficientul de reflexie și diagrama impedanței. Analizorul propriu-zis
ar costa sub 500 lei.
Finalul Summit-ului a aparținut tot gazdelor , prin persoana lui
Septy, care a înmânat diplomele pentru câștigătorii ediției a 5-a a
Cupei FM Năsăud: Miron – YO3ITI, Edi – YO5VAE, Adi – YO5PVA, Mugurel –
YO8RHM, iar Florin – YO5PLP a primit și cupa.
Despre acest concurs, la care năsăudenii țin foarte mult, Septy ne-a
mărturisit că s-a născut din dorința lor de a relansa această competiție
și de a demonstra că încă se mai pot face legături în FM la concursuri.
În sala de prezentări a Radioclubului Sportiv Municipal din Bistrița s-au adunat laolaltă gânduri, idei, sentimente și trăiri pe care le-am simțit cu toții, cei strânși acolo și sper că acestea să se fi transmis și dincolo de camera video și microfonul care ne-au ajutat să fim văzuți și auziți în direct.
Radioclubul YO5KUC
Comunitatea bistrițeană de radioamatori este alcătuită din oameni interesanți, cu care am împărtășit câte ceva din pasiunea ce ne leagă.
Mai în glumă, mai în serios, la discuțiile libere care au urmat prezentărilor din cadrul Summit-ului, s-a constituit ad-hoc un nod RoLink portabil care a încăput într-un buzunar, alimentat la o mini-celulă solară și prin intermediul căruia am schimbat controale și impresii cu radioamatorii din țară care ne-au urmărit și în transmisiunea live.
YO7JYL, YO3JWM
Ei ne-au înconjurat cu multă prietenie, deși cel puțin eu și Cătălin, vedeam pentru prima oară orașul și pe oamenii locului.
YO7JYL
Am fost întâmpinați de oameni calzi, deosebiți, dar și profesioniști desăvârșiți, care s-au dovedit a fi niște gazde minunate, alături de care am petrecut câteva ore, transformate în clipe și amintiri la superlativ, ce vor fi bine păstrate undeva. Așa a fost văzută întâlnirea de la Bistrița prin ochii echipei RoLink și mulțumim organizatorilor pentru invitația care ne-a onorat.
Mulțumiri pentru multe dintre cadre lui YO5PLP și YO5ER
A fost o întâlnire mult așteptată, era timpul pentru ea și ne-am gândit înainte unde ar fi locația potrivită pentru asta, fiecare venind practic din zone mai mult sau mai puțin îndepărtate ale țării. Decizia unanimă a fost bifată în calendar și pe hartă: să fie undeva în centrul țării, pe lângă Brașov sau Predeal… astfel s-a adjudecat la Pârâul Rece. Vremea se anunțase frumoasă, chiar caniculară, deci era perfectă pentru o excursie la munte, undeva departe de betoanele încinse de soare ale orașelor.
Încă de vineri dimineața, protejați de răcoare, cu mic sau mare, grupurile s-au format și mașinile au pornit către destinația unde eram așteptați. Adi – YO8RXT însoțit de Narcisa, a fost cel mai vitregit în privința distanței pe care o avea de parcurs, călătorind tocmai de la Iași. Chiar și așa, nu a vrut sub nici o formă să lipsească de la întâlnirea unde aveam să ne vedem pentru prima oară.
Nenea Paul de la Călărași -YO9CMF, veteranul adunării, a ajuns la destinație după ce a poposit o noapte la Câmpina. Cristian – YO3IAZ cu XYL-ul său au venit împreună cu Marius – YO3GEJ și Raluca, iar Cristel – YO4ISC a călătorit alături de familie: Simona si Mircea.
La destinație l-am găsit și pe Bogdan – YO3IXW sosit cu „bestia” motorizată pe două roți, iar către seară am ajuns și noi: Cristina – YO7JYL și Cătălin – YO7GQZ, după o lungă așteptare la șirul de semafoare pe drumul încă în reabilitare către Câmpulung și până aproape de Râșnov.
În aglomerația unei seri de început de week-end, am trecut pe lângă Castelul lui Dracula din Bran care își ridica zidurile cenușii printre copacii care păreau să-l ascundă și turnurile sale ce contrastau cu cerul azuriu.
Castelul Bran
La ieșirea din Bran s-a deschis relieful, lăsând în spate Munții Piatra Craiului și îndreptându-ne cu pași repezi spre Râșnov și apoi la dreapta către Pârâul Rece. După ce ne-am tot conversat pe drum, evident prin nodurile RoLink, cu prietenii deja ajunși la pensiune, am găsit acolo o atmosferă veselă și ne-am înconjurat de oameni calzi, deși pe unii nu îi mai văzusem niciodată.
După noi, au sosit întârziați din cauza traficului îngreunat: Cristi – YO3GWM cu Sidonia – YO3JWM, alături de Vlad – YO3IHG și prietena sa. Lista celor care au ajuns vineri seara a fost închisă de Lucian – YO6ZO de la Sibiu cu Dana. În schimb, ceilalți colegi din echipă, care nu au putut fi prezenți la Pârâul Rece, au fost alături de noi prin schimbul de impresii pe care l-am făcut prin stație pe parcursul acestor zile.
YO7GQZ
Din păcate, colegul nostru Radu – YO6PVO, cel care s-a implicat în găsirea locației de la Pârâul Rece, din motive bine întemeiate nu a putut să fie împreună cu noi.
Când toată lumea se aștepta mai puțin și orele înaintau în benza de nepătruns a nopții, printre brazii din vale s-a strecurat cu agilitate în curtea pensiunii un urs, ademenit de mirosul grătarului sau poate pasiunea pentru radioamatorism a fost mai puternică. Ne-am bucurat totuși că l-am văzut și am putut să-l fotografiem, deși prezența lui ne-a luat prin suprindere.
S-a lăsat cu greu alungat de cei doi câini jucăuși de la pensiune, în
timp ce noi răsuflam ușurați că deși fusese la mai puțin de cinci metri
de noi, s-a făcut nevăzut în pădure.
A doua zi, soarele care ardea încă din lumina dimineții ne promitea
altă zi fierbinte. Aerul tare al începutului de zi, ne făcea să respirăm
intens din verdele brazilor și al ierbii, dar și din albastrul clar al
cerului.
YO7JYL
Câțiva dintre noi știam însă că vom fi cumva salvați de arșiță, deoarece urma să urcăm la Charlie.
Eu nu îl mai văzesem de anul trecut și îmi era dor să pot saluta România de acolo. Am format două echipe și ne-am organizat în mașini: YO3GWM, YO3IXW, YO3JWM, YO4ISC cu Simona și Mircea, YO7GQZ, YO7JYL, YO8RXT.
YO7JYL, YO7GQZ
Drumul spre Platoul Bucegilor s-a dovedit a fi aglomerat și în acest week-end. După șoseaua șerpuită care promitea un peisaj minunat, golul alpin ne-a arătat un orizont de 360 de grade care încânta privitorul.
YO7JYL
Ne-am croit și noi drum printre zecile de mașini parcate lângă Cabana Piatra Arsă și mulțimea de oameni dornici să scape de caniculă. Am pornit pe drumul pietruit, bătut de atâția pași de-a lungul timpului, cu rucsacul în spate și o antenă de rezervă, că poate e nevoie.
YO7GQZ, YO3IXW
La linia orizontului se vedea releul de televiziune de la Coștila
care în zilele foarte senine de toamnă mai ales, poate fi văzut de pe
dealul Mățău de la Câmpulung.
Tabloul fascinant al naturii ne-a făcut să uităm de cei patru kilometri parcurși cu soarele-n cap, care ne despărțeau de bătrânul de fier, iar măreața Cruce a Eroilor Neamului de pe Caraiman se afla în permanență în câmpul nostru vizual.
Ajunși la structura de la baza Eulienei 3 de refugiu am constatat și eu dezastrul pe care incendiul l-a făcut aici: scrum și cenușă peste tot.
YO7GQZ, YO8RXT
Pereții purtau încă urmele degetelor uriașe ale flăcărilor care au distrus încăperea unde se află și tabloul electric.
YO7GQZ, YO7JYL, Mircea, YO3GWM, YO3JWM
Deși era foarte cald, vântul care a suflat în permanență prin toate cotloanele încăperii răscolea mirosul de ars, împrăștia în aer cenușa și desprindea resturile de pe zidurile înnegrite.
Cătălin a schimbat tipul siguranțelor de la panoul electric unde a ramas și Adi pentru a reporni alimentarea, după care Cristi, Bogdan și Mircea au urcat, urmați apoi de Cătălin și de mine pe platforma unde se află repetoarele, încastrate într-un frigider Fram dezafectat.
Vântul sufla atat de puternic acolo sus, încât trebuia să ne prindem bine cu mâinile de bările de fier ale platformei. Am urcat pe scara ruginită a Eulienei printr-un horn. Vântul pătrundea prin bucățile lipsă ale structurii, dar acolo sus la 2210 de metri nu a mai contat oricum.
În toate cele patru puncte cardinale, peisajul m-a lăsat fără cuvinte, înțelegând că proiectul naturii a fost foarte bine pus în aplicare și că totul este și va rămane aici o veșnicie poate…cine știe.
În depărtare se vedeau pietrele Babelor și Sfinxul neclintit, în timp ce turiștii mici ca niște fire efemere de nisip într-o clepsidră, urcau către el ca spre un templu. Într-adevar, acolo timpul s-a oprit în loc și nici nu ar avea de ce să fie altfel.
Între timp, băieții au înlocuit sursele stațiilor și au repornit alimentarea celor două repetoare, însă a fost nevoie totuși să îl dea jos pe cel în VHF pentru a-i schimba tonul în 173,8 Hz. De acum, acesta este tonul de acces (CTCSS) al repetorului YO9C – Babele (rx 145600).
După toate acestea și câteva poze de neuitat alături de el, l-am lăsat în urmă pe Charlie, cu vântul suflând printre fiarele-i obosite. Ne-am reîntors la Piatra Arsă unde erau mașinile și ne astepta Cristel. El nu a putut urca împreună cu noi din cauza unei dureri cumplite de genuchi.
Mircea, YO8RXT, YO4ISC, YO7GQZ
Acolo ni s-a alăturat și Ionuț – YO3HCJ fratele lui Cristi împreună cu Ana, după care am pornit înapoi în coloană către Pârâul Rece.
La pensiune l-am găsit și pe colegul nostru Cezar – YO3FHM cu familia: Mădălina și Roxana. În timp ce grătarele fumegânde se pregăteau a ridica ofrande în eter, a sosit și Irinel – YO9IRB împreună cu cei doi puști ai săi, veseli și curiosi. De asemenea, am avut plăcerea de a cunoaște trei radioamatori din Brasov implicați în proiectele locale RoLink și bucuroși să ne strângem mâna: Sergiu – YO6IOG, Răzvan – YO6NAM, Raul – YO6IXB. Prietenii din districtul 6 ne-au povestit despre repetorul de la Lăcăuți, dar și alte planuri pe care vor să le pună în aplicare în zona Brașov.
Seara s-a lăsat din nou peste munți, voind să încheie o altă zi minunată petrecută în tabloul perfect al naturii. Nu a fost să fie așa, deoarece personajul pitoresc al întâlnirii încă nu își încheiase socotelile cu noi. Ursul, căci despre el este vorba aici, a bănuit ca nu-i timp de pierdut și a doua zi nu va mai gasi nimic prin tomberoane. Ne-a vizitat din nou, însă de data asta mult mai îndrăzneț și fără grabă a petrecut tacticos mult timp pe lângă pubele.
Oricum ploaia torențială și grindina de peste noapte au spălat orice urmă lăsată de el acolo, iar ziua ce a venit cu soarele luminând printre brazi, ne-a readus în minte faptul că a venit vremea să o luăm din loc. Știam cu toții că drumul de întoarcere va fi unul lung, aglomerat, dar ceva ne oprea totuși aici, cu puterea unui magnet. Din acel magnet s-a desprins energia pozitivă emanată de această primă întîlnire RoLink în mijlocul naturii și a prietenilor ei, energie pe care am împărțit-o cu toții, luând fiecare acasă câte o bucățică.
Am plecat de pe acele plaiuri frumoase cu multe planuri, care sperăm
sa se realizeze, dar ceea ce a stat la baza întâlnirii a fost faptul că
ne-am simțit minunat alături, ne-am bucurat împreună unii de ceilalți,
gândurile noastre au fost aceleași, poveștile spuse ne-au amuzat, iar
ideile pe care le-am împărtășit au fost convergente: pasiunea pentru
radioamatorism în general și cea pentru RoLink în mod special.
Am auzit în urmă cu doar câteva zile ideea că, „putem să facem oricâte repetoare, păcat că se vorbește din ce în ce mai puțin prin intermediul lor”. Optimiști din fire, noi am pornit la drum cu dezvoltarea rețelei RoLink gândindu-ne totuși că trebuie să facem asta, indiferent de numărul radioamatorilor care le vor accesa ori nu. Nu contează până la urmă, cine și câți colegi de-ai nostri radioamatori le vor utiliza, noi așa am considerat că este firesc să facem.
Repetorul „înălțimilor”, căci despre el este vorba aici, și-a găsit locul acum, după o vară fierbinte în care trebuia testat în condiții „extreme” de temperatură. Din graficul înregistrat încă de la sfârșitul lunii iunie, se vede clar cât de mult a stat în bătaia razelor soarelui, fără să îi pese cumva.
Grafic temperatură interioară, tensiune și temperatură exterioară
Tot la capitolul „teste”, am luat în calcul și timpul îndelungat petrecut în emisie, iar de asta s-au ocupat toate emisiunile QTC de la Bistrița de peste vară. În urma tuturor acestor experimente, rezultatul a fost unul mai mult decât favorabil, așa că am prins curaj si ne-am spus că merită încercată și instalarea lui pe munte.
Din păcate, în QTH-ul nostru de bază nu am apucat până acum să vedem cum se comportă în condiții de temperatură scazută, urcându-l pe data de 23 octombrie în locația sa definitivă, asigurată prin amabilitatea colegului nostru Andrei Stana. Vremea de pe Vârful Florea din Munții Făgăraș își va pune cu siguranță pe el amprenta gradelor celor 1981 de metri, acolo unde se află site-ul.
Gândul de a instala un nou repetor RoLink le-a trecut prin cap încă de anul trecut: Cătălin – YO7GQZ și Dan -YO7IST căutau ceva… o locație care să aibă cumva o vastă acoperire în zona Transfăgărășanului, evident cu posibilitate radio și de internet.
Ideal era să cuprindă cu semnal tot drumul, cu serpentinele sale pitorești atât de bine cunoscute, având în vedere că de la Barajul Vidraru și până aproape de intrarea în tunel la cota 2000 Salvamont sunt multe porțiuni văduvite de orice mijloc de comunicație mobilă.
Posibilitatea instalării unui site de telefonie mobilă în zonă (vezi pe harta APRS YO7GQZ-3) ne-a ajutat enorm, iar gândul că vom putea ridica un nou repetor RoLink pe înălțimi, ne-a dat aripi pur și simplu. Aria de acoperire stabilită în urma simulărilor ne-a dovedit că merită efortul, frecvența sa de 439.050 MHz și ton de emisie 103,5 Hz, putând fi accesată chiar în apropiere de București.
Proiectul măreț începea să prindă chip și apoi culoare în primavara acestui an, atunci când Dan ne-a adus o cutie perfectă pentru echipamentele radio, iar restul „ingredientelor”, și-au făcut loc în ea într-un mare fel.
Repetorul este alcătuit din cele două stații Motorola GM 950, donate de colegul nostru de echipă, Cristi – YO3GWM, iar filtrul duplexor este prevăzut cu o rezistență – film de încălzire. În cutie mai este un sistem de back-up pe baterii care alimentează doar sistemul de APRS și am păstrat un loc liber pentru o viitoare baliză în VHF, care va fi montată anul viitor, însă condiția prioritară este aceea că sistemul trebuie să treacă cu bine peste iarna grea din Munții Făgăraș.
De asemenea, aici se mai află și digipeaterul pentru APRS, care ne va da informații importante despre tensiunea de alimentare a echipamentelor, temperatura din interiorul cutiei, dar și cea exterioară, a mediului ambiant. Cu multă muncă și mai ales răbdare, la începutul verii repetorul a intrat în perioada de testare, având legată o sarcină artificială cu rol de antenă. Se punea însă problema găsirii unei locații pentru antena directivă și stația de link.
Statia de link
În QTH-ul nostru de bază nu era posibil, datorită interferenței care s-ar fi creat cu link-ul pentru YO7F – repetorul RoLink din Pitești, asa că am ales, cel putin provizoriu, balconul de la etajul 9 al blocului unde locuiește mama mea. În principiu, toate au mers strună, testele au decurs bine, așa că rămânea amplasarea la altitudinea de 1981 metri a cutiei cu repetorul și a antenei, un Diamond VX-30.
Cât timp a fost vreme bună, în plin mijloc de toamnă cu trena sa colorată , nu s-a putut urca la pilonul de pe munte din lipsă de mijloc de transport. Când în sfârșit s-a rezolvat problema din urmă, evident că WX-ul s-a schimbat la 180 de grade, ca și toanele unui cod portocaliu de vânt și ploaie abundentă.
Astfel, într-o zi de octombrie cu ploaie ca de sfârșit de toamnă târzie, perfectă practic din punct de vedere meteo, ca orice instalare de repetor din rețeaua RoLink, Cătălin și Dan au pornit spre Curtea de Argeș. Au cotit apoi stânga, lăsând în urmă comunele și satele îmbrăcate în straie ruginii și sângerii pe alocuri, prin covoare dese de frunze. Cătălin a transportat și tracker-ul de APRS și am putut urmări traseul lor, până la destinație.
Cu cât urcau în altitudine, ploaia și vântul se întețeau și nici măcar ceața densă nu a lăsat a se vedea ceva dincolo de ea. Doar siluetele stranii ale brazilor verzi, se vedeau ca niste umbre ciudate pe fundal, de parcă din spatele lor te așteptai să apară cineva.
În zilele senine, orizontul deschis al înălțimilor dezvăluie crestele Făgărașilor, iar în vale se află oglinda Lacului Vidraru.
De data asta însă, acțiunea s-a desfășurat într-o atmosferă bacoviană, ceea ce i-a și grăbit în a duce la bun sfârșit montarea repetorului.
Drumul către vârf este unul forestier, oarecum greu de urcat, cu pietre și bolovani, are multe curbe cu diferență de nivel, nepracticabil cu un turism, dar remarcabil din punctul de vedere al peisajului.
Cu o săptămână înainte de a urca repetorul, văzuserăm câteva poze de pe vârf, așa că ne-am facut idee despre cum va fi acolo, odată ce se va așterne iarna nemiloasă din zona golului alpin.
Cătălin s-a gândit că ar fi bine ca antena să fie protejată, astfel că ea a trecut și pe la Cristel – YO4ISC în urmă cu ceva timp, cu scopul de a fi „îmbrăcată” într-o cămașă suplimentară din fibră de sticlă pentru a evita ruperea. După toate acestea, repetorul a fost urcat și fixat de pilonul pe care se află și alte echipamente, apoi s-a procedat la fel și cu antena.
Testele de modulație au fost oarecum scurte din cauza vremii, după care au strâns în mare grabă totul.
Ploaia se întețise deja, iar vântul sufla din răsputeri printre fiarele pilonului, în semn de avertizare că timpul lor acolo pe munte se apropia de sfârșit, ca într-o numărătoare inversă. În jurul orei 4 PM a început și coborârea, mai ales că începuse a se însera.
Lui Cătălin i s-a descărcat între timp telefonul mobil, așa
încât o perioadă bună din drum nu am avut posibilitatea de a-l regăsi pe
harta APRS. Încă de la primele curbe spre vale, repetorul a început să
își facă treaba, iar digipeaterul a aruncat în eter primele trame. Au
urmat schimburi de controale pe parcursul drumului către casă, prin
ploaie și noapte rece.
Sperăm ca munca depusă acolo să nu fi fost în zadar, iar
echipamentele să reziste cu bine la condițiile meteo vitrege de pe
munte. Până atunci, vom monitoriza telemetria de pe harta APRS, prin cei
trei parametri pe care îi transmite digipeaterul în mod constant.
Interesant este faptul că la ora la care scriu acest articol, în cutia repetorului sunt 3 grade C, iar temperatura exterioara este de -14 grade C. Timpul care se va scurge până la primăvară ne va demonstra dacă locația aleasă a fost un succes. Tot ceea ce trebuie să facem noi, radioamatorii, este să ne bucurăm nu numai de apariția unui alt nod RoLink în rețea, dar mai ales, să le folosim pe cele existente cu înțelepciune, să împărtășim cu totii idei constructive, impresii, gânduri, în spiritul Ham-radio, să putem comunica liber unii cu ceilalți oricând.
Acesta este și spiritul RoLink. ’73 Cristina – YO7JYL
În urmă cu un an se năștea rețeauaRoLink, în forma sub care se prezintă astăzi și atunci i s-a decis și numele. S-au făcut multe între timp și încă mai sunt multe de făcut. Ea împlinește un an de existență astăzi, așa că îi urăm să crească mare și să se dezvolte cu ajutorul nostru, al radioamatorilor, de fapt. Este extrem de important să ii dăm Cezarului ce-i al Cezarului, astfel încât trebuie specificat faptul că le mulțumim mai ales celor care s-au implicat și au ales ca să își pună echipamentele la dispoziție, găzduind cele peste douăzeci de noduri, câte numără rețeaua în clipa de față. De asemenea și nu în ultimul rând, le suntem recunoscători tuturor celor care au ajutat la extinderea rețelei, participând activ și donând aparatură, practic fiecare ceea ce a putut.
În octombrie anul trecut, pe data de șaptesprezece s-a rostit pentru prima dată RoLink și așa i-a rămas numele. Startul a fost dat de entuziasm și pasiune pentru radioamatorism, iar restul a venit de la sine, cu multă muncă, spirit de echipă, timp… care poate era destinat pentru altceva și nu în ultimul rând, efort material.
Mai jos este înregistrarea QSO-ului pe care Cătălin l-a avut cu nenea Paul – YO9CMF în data de 17 octombrie 2015. Dumealui a fost de cele mai multe ori alături de noi cu sfaturi și teste, oferindu-ne controale, de ce mai multe ori exigente.
Evident, multumiri le adresăm și tuturor celor care utilizează ca mijloc de comunicare radio RoLink, traversând țara și până dincolo de granițele ei, peste Prut și nu numai. Altfel, nu ar mai avea rost.
Am așteptat cu multă nerăbdare întâlnirea de la Câmpina, deoarece știam că este prima prezentare în care avem posibilitatea să vorbim despre RoLink, într-o ambianță cum nu se poate mai potrivită, dată fiind și apropierea sărbătorilor de iarnă. Dar cum a luat naștere această idee? Ne povestește Cristel în rândurile care urmează:
“Pentru că unele evenimente și întâmplări din viață au și o poveste frumoasă, aceasta trebuie scrisă sau spusă pentru a nu fi uitată. Și cum întâlnirea din 17 decembrie de la Câmpina se înscrie în această categorie de evenimente, merită să vă spunem povestea lui. A fost odată ca niciodată… o zi în care câțiva radioamatori s-au aventurat pe platoul Babele să-l readucă la viață pe Charlie. Zi nefastă totuși pentru că așa cum au plecat, tot la fel s-au și întors. Ba chiar mai rău. La plecarea din vârful muntelui, au constatat că nu au lumini de poziție la mașină, iar noaptea venea grabită.
Obosiți și amărâți de insuccesul acțiunii și ghinionul cauzat de luminile mașinii, totuși ne punem pe drum. Curios de ceea ce am reușit să facem, OM Florin YO9IIE, face un apel prin stație.
YO9IIE
Îi răspundem, ne simte amarul din voce și când află toata pățania, ne propune să facem o pauză în Câmpina la o ciorbă fierbinte, o pernă confortabilă, urmând să ne continuăm drumul spre casă a doua zi. O propunere onorantă pentru noi, pe care cu greu ne hotărâm să o acceptăm. Până la urmă am decis că este mai bine să acceptăm decât să riscăm să pornim la drum în condițiile date. Ajungem în Câmpina, ciorba ne aștepta fierbinte pe masă și ca surpriza să fie completă, OM Florin ne invită ca la întâlnirea anuală tradițională de la Câmpina să prezentăm un material despreRoLink. Trecut, prezent, viitor și ce mai vrem noi să povestim despre asta. Mănușa fiind aruncată, Cristi nu a mai avut ce face decât să o ridice și să plece cu ea acasă. Așa a început. Caută material de prezentare, poze, scheme, mai compune și un text și hai la PowerPoint cu ele. Numai că nimeni atunci nu și-a adus aminte că românul are o vorbă care spune cam așa: <Un nebun aruncă o piatră în baltă și alți zece se chinuie să o scoată> …ăla singur s-a găsit repede: subsemnatul care pe 9 decembrie trebuie să plece în Mexico. Și dacă pleacă, de ce să își lase prietenii la greu? Din pur egoism, aruncă piatra. Cu o zi înainte de plecare, la ora 16:40, le propune ca până la întâlnirea de la Câmpina să facă o fereastră în pagina www.439100.ro în care să transmită live prezentarea. Doar nu puteam să stau fără să văd și eu cum se desfășoară acțiunea de la Câmpina. Din păcate nu s-au găsit zece nebuni… au fost doar șase care au luat propunerea ca pe o adevărată provocare. ȘI AU REUȘIT. Au găsit piatra și au adus-o la mal, așa încât pe 17 decembrie, cu o tehnică mai mult decât amatoriceasă au reușit să transmită live prezentarea de la Câmpina.
Că au fost mici intreruperi inerente datorită internetului, că nu
a fost la rezoluție HD… oricum nu mai contează. Au reușit să facă ceva
ce alții, cu posibilități mult mai mari au făcut, dar nu semnificativ
mult mai bine. Colegii mei au demonstrat că radioamatorii nu sunt
amatori deloc. Și atuncicând vor… și își pun în cap să facă ceva, atunci CHIAR FAC, mai ales dacă și știu cum”.
Ei da… având în vedere introducerea deja
făcută de Cristel, mai rămânea doar să fim acolo în ziua cu pricina. Eu –
YO7JYL, alături de Cătălin – YO7GQZ, după o noapte și dimineață cu
temperatură de până la -10°C, am pornit la drum într-un peisaj hibernal
autentic, cu dealuri și câmpii ninse ori acoperite de un strat de
chiciură care îți îngheța și răsuflarea.
După două ore, am ajuns în plin soare cu dinți la Casa Tineretului unde talciocul era în plină desfășurare și fiecare a expus noutăți sau ceea ce nu a vândut anul trecut. Ținta noastră era însă prezentarea RoLinkce urma să aibă loc la ora 12. Prin amabilitatea domnului Florin YO9IIE care a fost o gazdă perfectă, într-o atmosferă relaxată, am putut face prezentarea: “RoLink – Prezent și perspective”.
Cristi – YO3GWM și Cătălin – YO7GQZ, alături de mine am povestit câte ceva din începuturileRoLink-ului, stadiul actual și mai ales planurile noastre de viitor în privința rețelei.
A împlinit deja un an în luna octombrie, așa că nu mai este chiar mic. Și în toată această perioadă s-au întâmplat multe lucruri frumoase. Idei au fost… și ele au dus la punerea în practică și concretizarea a ceea ce este acum RoLink: rețeaua națională a radioamatorilor români, o rețea mixtă de comunicații vocale, formată din noduri amplasate în diverse localități și zone din țară și nu numai (există unul și în ER la Chișinău – Republica Moldova), conectate prin internet. În acest fel, se asigură o comunicație vocală rapidă cu site-urile interconectate. Având acest scop bine definit… ideea de comunicare, s-a urmărit animarea benzii de 70 de centimetri. Pentru că am amintit de Republica Moldova, datorită lui Dumitru – ER1VOX, RoLink a depășit granițele României, el instalând de unul singur un repetor la Chișinău și un nod simplex în locația sa de bază de la Ialoveni.
RoLink s-a născut și dezvoltat pentru radioamatori și cu ajutorul radioamatorilor, de fapt. Astfel, traversând țara în lung și în lat și chiar depășind granițele ei, stații din zone foarte îndepărtate, au reușit să comunice între ele, de multe ori, poate pentru prima dată, legându-se și relații strânse de prietenie între oameni, având aceeași pasiune care îi unește: radioamatorismul.
YO7GQZ, YO7JYL, YO3GWM
Nu de puține ori, au fost semeni care s-au implicat activ alături de echipa RoLink și au ales să își pună echipamentele la dispoziție, găzduind cele peste douăzeci de noduri, câte sunt la ora actuală. Alți radioamatori au donat aparatură ori au participat împreună cu noi la dezvoltarea RoLink, practic fiecare cu ceea ce a putut. Dintre radioamatorii care au acceptat în propria locație unul dintre primele noduri, a fost YO6ZO – Lucian de la Sibiu, alături de care ulterior am instalat repetorul de la Păltiniș.
RoLink – Prezent și perspective – Filmul prezentării
Rețeaua a permis înlesnirea socializării, a relațiilor interumane între radioamatorii aflați la distanțe mari. În plus, tot colegii mei din echipă au dat startul nodurilor portabile, iar apariția lor a făcut posibilă accesarea rețelei din diferite zone ale Europei și chiar Terrei. Altfel spus, cu un sistem RoLink portabil alcătuit dintr-un OrangePi sau RaspberryPi, o staţie portabilă de tip Baofeng sau Wouxun, o interfaţă ce poate fi procurată de la Cristel – YO4ISC şi un stick de telefonie mobilă, de oriunde v-ați afla puteți comunica cu ceilalți radioamatori care folosesc rețeaua RoLink.
Nu mai departe de acest fapt, vreau să vă dau câteva exemple, chiar din echipa noastră: Cătălin împreună cu mine, am ajuns cu nodul portabil până în Croația. Cristi de asemenea, de curând ne-a salutat pe radio, dar prin intermediul nodului portabil, tocmai de la Balcic, din Bulgaria.
YO7GQZ, YO7JYL
Colegul nostru din echipă, Lucian de la Ploiești – YO9INA se află în clipa de față în Marea Britanie și ne transmite toate cele bune tot cu ajutorul sistemului portabil. Deținătorul recordului de distanță este Cristel care cu nodul portabil cel plimbăreț, a zburat peste Oceanul Atlantic pentru a ne ura sănătate tocmai din XE – Mexic. Tot printre pionierii sistemelor portabile, pot să îl amintesc pe Dumitru de la Chișinău – ER1VOX, care este tare mândru pentru că l-a construit cu multă pasiune și a traversat Europa împreună cu el. Acum îl putem vedea pe harta interactivă tocmai la Veneția, Italia.
Și apropo de asta, în cadrul prezentării, am facut precizarea referitoare la site-ul nostru, www.439100.ro unde se pot afla cu ușurință frecvențele folosite pentru programarea stației, locațiile nodurilor active precum și harta interactivă cu poziționarea lor, dar și acoperirea fiecăruia.
Predând ștafeta lui Cristi, acesta a punctat celor din sală și nu numai, ideea de bază a rețelei într-un slide-show interesant: comunicarea între radioamatorii aflați în diferite zone geografice, asigurând legătura între stațiile portabile/mobile în banda de 70 de centimetri la nivel național (“pe o frecvență unică”).
Colegul meu a explicat auditoriului modul în care este construită
rețeaua: de tip stea cu serverul central la YO3KXL, nodurile sunt legate
fie direct, fie prin VPN, streaming audio Timișoara (YO2LOJ) și
București (YO3KXL), “istoric” al nodurilor care accesează rețeaua
(YO2LOJ), măsurarea nivelului de semnal cu care sunt recepționate
stațiile care accesează rețeaua.
De asemenea, el a arătat care este infrastructura actuală a RoLink-ului și ceea ce se urmărește în viitor. În cadrul slide-show-ului, Cristi și Cătălin au explicat prin imagini istoria fiecărui repetor, exemplificând cu cele de la Călărași, Constanța, Pitești, București, Timișoara, dar și nodurile portabile și stațiile folosite. Deși nu au putut participa efectiv alături de noi, fiind absenți motivat din sală, ceilalți colegi au asigurat în permanență suportul tehnic pentru transmisiunea live de pe site și ni s-au alăturat în direct prin stație: Adrian din Iași și Lucian aflat în Marea Britanie. În finalul discursului, Marius colegul nostru de la Timișoara – YO2LOJ ne-a dat detalii despre sistemul hotspot D-star a cărui legătură la rețeaua RoLink facilitează interconectarea celor două sisteme, oferind practic informații bi-direcționale în timp real despre QSO -urile în desfășurare.
